Astăzi vă propunem să descoperiți top 10 obiective turistice în județul Vrancea. Dacă ați ajuns pe meleagurile ”Mioriței”, binecunoscuta baladă populară pe care Vasile Alecsandri susținea că e provenită din Munții Vrancei, trebuie să știți ce puteți vizita în zonă.

Top 10 obiective turistice Vrancea

Vrancea mai este denumită și ”Țara viei și vinului”, fiind județul cu cea mai mare suprafață cultivată cu viţă de vie, având un patrimoniu viticol de 27.639 ha, din care 85% în sectorul privat, reprezentând 11% din totalul terenului agricol al judeţului şi circa 10% din suprafaţa viticolă a României.

1.  Mănăstirea Lepșa. Cascada Putnei și Cheile Tișiței

Lepșa este una principala stațiune montană din județul Vrancea. Aici oamenii din județ mergeau să se relaxeze în vacanță la munte, iar cei mai bogați dintre ei și-au construit vile de vacanță aici. Lepșa se află DN2D, drumul care leagă municipiul Focșani de Brașov, fiind la 85 de kilometri distanță de Focșani și la 107 de Brașov, drum modernizat terminat în noiembrie 2015.

Dacă ajungeți aici și vă place peștele nu ratați Păstrăvăria Lepșa, înființată în anul 1955, care are o capacitate de peste 10 tone de păstrăv de consum și repopulare ape. De aici puteți cumpăra păstrăv proaspăt, fiind producător pentru restaurantele importante din țară.

Cascada Putnei din Parcul Natural Putna Vrancea este una dintre principalele atracții din Lepșa. Are o lungime de 80 de metri, iar apa se strânge într-un lac cu adâncimea de aproximativ 12 metri. A fost declarată Monument al Naturii în anul 1973, când s-au făcut și primele amenajări pentru a fi vizitată de turiști.

Cascada Putnei din Lepșa

Cheile Tișiței

Cheile Tișiței au aspectul unui canion și sunt în apropierea cascadei Putna. Supranumite Raiul Vrâncean ele pot fi vizitate în schimbul unei taxe de 3 lei. Sunt multe poduri și podețe de lemn și traseul dus-întors îl puteți parcuge în aproximativ 5 ore. Se află în bazinul hidrografic mijlociu și inferior al pârâurilor Tișița Mică și Tișița Mare. Aici locuiesc specii de plante alpino-carpatice, alpino-boreale, atlantice și endemic carpatice.

Mănăstirea Lepșa

Mănăstirea Lepșa a fost ctitorită în jurul anului 1774 de monahul Kipsa, un ucenic al cuviosului Paisie de la Neamț, a hotărât să înființeze aici o mănăstire pe malul Putnei. Ea adăpostește o icoană a Sfântului Nicolae pictată în secolul al XVII-lea.

2. Soveja, stațiunea cu cel mai ozonat aer din Europa

Soveja este stațiunea cu cel mai ozonat aer din Europa și se află în zona montană din nord-vestul județului Vrancea, la limită cu județul Bacău, în zona cursului superior al râului Șușița. Aici veneau anual în anii 80 mii de turiști, fiind construite hoteluri, dar și baze sportive, printre cele mai importante echipe de fotbal care-și făceau cantonamentele în Soveja fiind Oțelul Galați. Este situată la 600 de metri altitudine, fiind înconjurată de păduri de brazi și pini, având unul dintre cele mai mari grade de împădurire din țară, 98,5%.

O problemă sunt locurile de cazare din zonă. În prezent sunt cabane de închiriat, pentru că hotelurile sunt lăsate în paragină de peste trei decenii. Primarul Ionuț Filimon a postat pe facebook o imagine cu Hotelul Zboina, care aparține de sindicatul SIND Turism, cei care nu au mai investit bani în refacerea ”Perlei Vrancei”, așa cum era supranumită stațiunea Soveja pentru că au pierdut un proces pentru terenurile pe care erau construite locurile de cazare.

Cu toate acestea, întreaga stațiune va fi modernizată cu fonduri europene, promit autoritățile locale. Acestea au un proiect pentru refacerea infrastructurii turistice, cu mobilier urban, cu trasee turistice cu piste de biciclete. De asemenea, se încearcă prin Programul Național de Redresare și Reziliență refacerea drumului național DN2 L, care leagă Soveja de Lepșa. În acest moment se ajunge de la Focșani pe traseul Mărășești, Panciu, Străoane, Răcoase și Cîmpuri.

În Soveja ai ce vizita. Există un Mausoleu al Eroilor în memoria soldaților români căzuți în Primul Război MondialPodul generalului Arthur Văitoianu sau Popasul Haiducului Bucur. Iar ca monument istoric dar și de cult religios este Mănăstirea Soveja.

Mănăstirea Soveja

Mănăstirea, cunoscută și sub denumirea de Dobromirna, a fost construită în anul 1645 de către Matei Basarab, cu ocazia împăcării acestuia cu domnitorul moldovean care a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași, Vasile Lupu. În anul 1846 aici a fost surghiunit scriitorul Alecu Russo pentru unele aluzii nepotrivite în piesa ”Jignicerul Vadea sau Provincialul la Teatru Național”. Acesta va descoperi mai târziu în Sovaja cunoscuta baladă Miorița.

3. Casa Memorială Moș Ion Roată din comuna Cîmpuri

Casa lui Moş Ion Roată din comuna Cîmpuri este considerată monument istoric. Turiștii pot vizita casa ţărăneasca de sfârşit de secol XIX în care a locuit cel care a reprezentat judeţul Putna în calitate de deputat în divanul Ad-hoc al Moldovei, fiind unul dintre militanții pentru Unirea de pe 24 ianuarie 1859 dintre Moldova și Țara Românească. Casa este formată din două camere(odăi) cu tavan de lemn. Sunt expuse în muzeu mărturii documentare privind activitatea sa în Divanul ah-hol al Moldovei(1857), ca deputat al țărăninii din județul Putna. Casa poate fi vizitată în fiecare zi între orele 9:00-17:00, iar prețul biletului de intrare este 4 ron.

4. Mausoleul de la Mărășești

Mausoleul de la Mărășești este unul dintre cele mai importante mausolee din Europa în cinstea soldaților români care și-au pierdut viața în primul război mondial pe locul în care au avut loc luptele din vara anului 1917. ”Pe aici nu se trece”, a fost deviza românilor în lupta cu trupele nemțești.

Acestea a fost construit la inițiativa ”Societății Ortodoxe a Femeilor Române” din beton armat în formă circulară după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu. Pe baroreliefurile ”Cupolei Gloriei” sunt ilustrate scene de luptă realizate de Cornel Medrea și Ion Jalea, iar pictura în frescă de către Eduard Săulescu.

La parterul mausoleului se găsesc criptele cu oseminte a 6000 de soldați și ofițeri români, precum cele ale căpitanului Grigore Ignat, ale locotenentului Gabriel Pruncu și ale eroinei Măriuca Zaharia. În centrul mausoleului se află sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, comandatul trupelor române în bătălia de la Mărășești.

5. Casa Babei Vrâncioaia de la Bârsești

Casa Babei Vrâncioaia se află la 54 de kilometri de Focșani, în satul Bârsești. Tudora Vrâncioaia a rămas celebră datorită legendei conform căreia Ștefan cel Mare a poposit în această casă fiind oaspetele bătrânei, care avea șapte feciori. Neștiind cine este, aceasta îl găzduiește peste noapte și îi oferă hrană.

Într-un târziu Baba Vrâncioaia observă hainele domnești ale lui Ștefan cel Mare, cusute cu aur. Femeia se întoarce dis-de-dimineață la domnitorul Moldovei alături de cei șapte fii ai săi care adunaseră oaste de voinici să-l ajute în lupta împotriva turcilor.

După ce au biruit, la finalul ospățului, Ștefan cel Mare a scris un act de proprietate cu litere de aur prin care fiecare dintre cei șapte băieți au primit câte un munte. La poalele munților au întemeiat aceștia gospodării temeinice, formând sate care le poartă numele și astăzi: Bârsești, Bodești, Păulești, Negrilești, Spulber, Nistorești și Spinești.

6. Focul Viu de la Andreiașu de Jos

Focul Viu reprezintă o rezervație naturală care este situată în inima satului Andreiașu de Jos, pe o suprafață de 40 de hectare, localizat la 38 de kilometri de Focșani, iar pe drum puteți vizita și crama de la Odobești despre care vom vorbi mai târziu.

Este cel mai extins câmp de ”focuri vii” din țară, atât ca întindere, cât și ca debit de metan. Din sol mai ies și alte gaze precum dioxidul de carbon, azotul și heliul. Focul Viu este cunoscut în zonă ca protector al animalelor, dar prevestește și cutremurile atunci când flăcările devin mult mai mari.

7. Drumul Vinului – Cramele Panciu și Odobești pot fi vizitate

Vrancea este supranumită și Patria Viei și a Vinului și chiar există un Festival la Focșani ținut în fiecare an în luna octombrie. Vrancea este lider național atât ca suprafață cât și ca producție de struguri. P

Podgoria Panciu este cea mai mare din judeţul Vrancea (9.500 ha) şi cuprinde trei centre viticole de importanţă naţională: Panciu, Ţifeşti şi Păuneşti. Cea mai interesantă cramă care poate fi vizitată este Fabrica de şampanie S.C. Veritas Panciu S.A., unde se află Hrubele lui Ştefan cel Mare din sec. XIII. Tot acolo mai pot fi vizitate Crama Fritzman şi Crama Răzoare, ambele fiind cu vinuri de cea mai bună calitate.

Dacă tot ajungeți în Panciu nu ratați Schitul Brazi, Schitul „Sf. Ioan” și mormântul şi statuia scriitorului Ioan Slavici. Tot în acest oraș veți găsi și un Monument al Eroilor căzuți în primul război mondial.

Podgoria Odobești este cea mai veche podgorie din România, cu o suprafaţă de aproximativ 7000 ha. În alcătuirea acesteia intră centrele Odobeşti, Jariştea şi Boloteşti. Turiştii au posibilitatea de a descoperi vinurile în centre de degustare, crame (Crama Zarimba, Crama Gaicu), beciuri (Beciul Domnesc – obiectiv de patrimoniu cultural), combinate de vinificaţie (cu crame, centre de degustare şi săli de conferinţă). În zonă se mai pot vizita conacul din satul Fărăoanele în care s-a născut Duiliu Zamfirescu, Casa memorială Al. Vlahuţă din Dragosloveni din Comuna Dumbrăveni.

8. Focșani – orașul Unirii din 1859

În Focșani era până în 1859 hotarul între Moldova și Țara Românească. Practic, jumătate din oraș făcea parte dintr-o regiune și cealaltă parte din cealalta, hotarul fiind stabilit de râul Milcov, care a fost ulterior deviat în comuna de acum cu numele Golești.

Interesant că după lucrările după cutremurul din 1977 s-a descoperit un oraș subteran, cu catacombe lungi de sute de metri, dar care au fost distruse de comuniști. Tunelurile se consideră că au fost utilizate pentru a transporta marfa de contrabandă dintre cele două țări, Moldova – Țara Românească. În special vinul, bun cu o deosebită istorie în orașul de pe Milcov.

Cel mai important obiectiv turistic din Focșani este Piața Unirii cu Obeliscul Unirii, cunoscut de focșăneni și sub denumirea de ”Morcov”. Aici se află Primăria Focșani, Ateneul Popular Maior Gheorghe Pastia, o construcție interbelică declarată monument istoric, cinematrograful Balada unde activează și Ansamblul Folcloric Țara Vrancei, Hotel Unirea, dar și Grădina Publică, care este superbă în principal primăvara și vara. Aici iarna este amplasat un patinoar, iar vara sunt atracții pentru copii, printre care karturi cu pedale.

Două clădiri care merită vizitate în Focșani sunt Fosta Prefectură Putna și Teatrul Maior Gheorghe Pastia.

Acum în Fosta Prefectură Putna, clădire istorică care a fost reinaugurată anul trecut, funționează în prezent ca Centru Universitar după ce Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și-a deschis aici o filială în toamna anului 2021.

Teatrul Maior Gheorghe Pastie este lângă Fosta Prefectură Putna și este un teatru funcțional. Lucrările pentru construcția clădirii au început în anul 1909, piatra fundamentală fiind pusă la 11 septembrie 1909, iar inaugurarea făcându-se pe 22 noiembrie 1913 cu spectacolul Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în montarea Companiei Dramatice a Teatrului Național din Iași, aflată sub conducerea lui Mihail Sadoveanu.

În Focșani se găsesc și muzee care nu ar trebui ratate. Muzeul de Istorie și Arheologie, Muzeul de Științe ale Naturii și Muzeul Unirii.

Orașul are multe restaurante unde se mănâncă foarte bine, are un Mall, dar și Funshop Retail Park deschis anul trecut lângă Lidl din Cartierul Gară.

Pe vremuri exista și un Teatru de Vară în Parcul Nicolae Bălcescu care este închis în acest moment pentru lucrări de modernizare. Dacă ajungeți în Focșani nu ratați Piața Moldovei. Acolo veți găsi mâncare de la producătorii locali, una dintre cele mai bune specialități fiind un cașcaval afumat pe care doar acolo îl puteți găsi.

9. Crângul de la Petrești cu Muzeul Satului, Plaja Putnei și Plaja Doaga

Cel mai important loc de petrecere a timpului liber al focșănenilor în trecut era Crângul Petrești. Acolo în trecut se făceau grătare și drumeții prin pădure, iar la câțiva kilometri de Crâng era Plaja Putnei, cu o punte suspendată de lemn de unde oamenii se arucau în apele râului Putna. Lucrurile s-au schimbat în prezent, plaja nemaifiind amenajată. Acum există însă lângă ea Stone Park, un complex cu o piscină de peste 600 mp și zone de foișoare. O plajă amenajată în prezent este Plaja Doaga, care se află departe de acest loc pe drumul care leagă Focșaniul de Tecuci.

Crângul de la Petrești a fost modernizat anii trecuți. Acum există o pistă de biciclete, trasee prin pădure și tot aici poate fi vizitat Muzeul Satului.

Muzeul Satului Vrâncean

Secție de etnografie a Muzeului Vrancei, a fost amenajat în anul 1977 și cuprinde câteva zeci de gospodării complete, anexe, instalații tehnice țărănești, instituții administrative și sociale din secolul al XIX-lea. Toate clădirile ce pot fi văzute aici sunt realizate cu materialele și prin tehnicile folosite în zonele din care provin. De asemenea, aici pot fi descoperite obiecte de uz casnic, instrumente folosite la munca câmpului sau la îngrijrea animalelor.

Lângă Muzeul Satului era în trecut fosta Grădină Zoologică care însă este închisă în prezent. Aici activează în prezent Centrul pentru Reabilitatea Faunei Sălbatice din Crâng, unde acum doi ani se aflau trei râşi, un bursuc, salvat din curtea unei familii, câteva berze, pescăruşi, căprioare, iepuri un jder şi o lebădă. Animalele sunt îngrijite și apoi sunt eliberate în natură.

10. Mănăstirea Dălhăuți

Mănăstirea Dălhăuți este situată la 14 kilometri de orașul Focșani și este cea mai cunoscută vatră monahală din județul Vrancea. Faima ei vine de la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Anufiana. Mănăstirea a fost ridicată în secolul al XV-lea, devenind astfel unul dintre cele mai vechi locașuri de cult din România. Din anul 1990 este mănăstire de maici, dar de la înființare până în 1959, când a fost desființată prin decret comunist, a fost una de călugări. Istoria mănăstirii este legată de minunile făcute de această icoană, în care Fecioara Maria este înfățișată tinându-și pruncul în brațe, capul ei fiind înclinat cât mai aproape de chipul Domnului Iisus.

De asemenea, în Vrancea se află peste 50 de biserici de lemn de o frumusețe rară. Cele mai importante sunt Bisericile “Sf. Ioan Botezatorul” din Chiţcani – Moviliţa, “Adormirea Maicii Domnului” din Lărgăşeni – Corbiţa, “Cuvioasa Paraschiva” din Rugineşti, “Cuvioasa Paraschiva” din Mătăcina -Valea Sării, “Sf. Nicolae” din Străoane, “Adormirea Maicii Domnului” din Mănăstioara – Fitioneşti, “Sf. Nicolae” din Angheleşti – Rugineşti, biserica din satul Poiana, comuna Vrâncioaia şi biserica de lemn a Mănăstirii Buluc.

După Top 10 obiective turistice în Vrancea vă prezentăm trasee în munți

În prezent, în spațiul montan al Vrancei sunt materializate 18 trasee turistice marcate:

Traseul nr. 1: Tulnici (470 m.) – Masivul Coza -Șaua Geamăna (1496 m.) – Șaua Fântânița (1351 m,) – Dealul Negru (1508 m. în vf. Bulboace) – Șaua Tișiței (1319 m.) –
Piscul cu Paltini – Poiana Șindrilita (1524m.) – Culmea Păișele – Șaua Fânării (1480 m.) – Muntele Pietrosu (1676 m.) – Golul Pietrosului (1315 m.) – Muntele Zboina Frumoasă (1657 m.)
– Culmea Lapoșului (1455 m.) – Nereju (540 m.)
MARCAJ: bandă roșie LUNGIME: cca. 56km TIMP DE PARCURS: 3 – 3 ½ zile

Traseul nr. 2: Lepșa (610 m.) -Valea Tișiței – Pârâul Cristianu Mic – Golul Roibului (1460 m.) – Șaua Geamăna (1496 m.)
MARCAJ: triunghi roșu LUNGIME: cca. 13km TIMP DE PARCURS: 9 ore

Traseul nr. 3: Poiana Șindrilita (1524m.) – Valea Zăbăluța (1300 m.) – Șaua Poienița (La Mormânt) (1408 m.) – Muntele Mârdanu – Vf. Lăcăuți (1777m.)
MARCAJ: triunghi albastru LUNGIME: cca. 7km TIMP DE PARCURS: 3 – 3 ½ ore

Traseul nr. 4: Pârâul Goru – Vf. Goru (1785 m.) – Șaua Gorului (1486 m.) -Vf. Lăcăuți (1777 m.)
MARCAJ: cruce albastră LUNGIME: cca. 9km TIMP DE PARCURS: 5 – 5 ½ ore

Traseul nr. 5: Botu Mișânei (530m.) – Culmea Mișâna – Zboina Frumoasă (1657 m.) – Culmea Pietrele Albe-Frumoasele – Căldările Zăbalei (840 m.)
MARCAJ: bandă albastră LUNGIME: cca. 24km TIMP DE PARCURS: 10-12 ore

Traseul nr. 6: Vetrești Herăstrău – Valea Năruja – Șaua Tișiței – Lacul Negru
MARCAJ: cruce albastră LUNGIME: cca. 22km TIMP DE PARCURS: 6 – 7 ore

Traseul nr. 7: Dealul Morii (610 m.) – Păulești – Curmătura Măgurii- Ploștina (750 m.) – Valea Neagră – Vetrești–Herăstrău (500 m.) – Dealul Secăturii (1100m.)
– Culmea Lapoșului de Jos (1247 m.) – Nereju (540 m.)
MARCAJ: punct roșu LUNGIME: cca. 32km TIMP DE PARCURS: 12 – 14 ore

Traseul nr. 8: Dealul Morii (610 m.) – Păulești – Pârâul Alunu – Masivul Coza – Șaua Golici (1360 m.)
MARCAJ: punct galben LUNGIME: cca. 18km TIMP DE PARCURS: 6 – 7 ore

Traseul nr. 9: DN2D – (Greșu) Casa lui Neagu (720 m.) – Valea Putnei – Pârâul Bradului – Șaua Poienița (1409 m.)
MARCAJ: punct roșu LUNGIME: cca. 14km TIMP DE PARCURS: 6 – 7 ore

Traseul nr. 10: Cabanele Giurgiu (1100 m.) – Șaua Fânării (1480 m.) – Golu Verdelui (1460 m.) – Muntele Pietrosu (1676 m.) – Cabanele Giurgiu MARCAJ: cruce roșie LUNGIME: cca. 7km TIMP DE PARCURS: 5 – 5 ½ ore

Traseul nr. 11: Culmea Hârtan – sub Vf. Baba (1544 m.) – sub Vf. Lujeru (1517 m.) – Șaua Poarta Vânturilor (1695 m.) – Vf. Lăcăuți (1777 m.)
MARCAJ: bandă roșie LUNGIME: cca. 16km TIMP DE PARCURS: 7 – 7 ½ ore

Traseul nr. 12: DN2D – Pasul Mușat (1100 m.) – sub VF. Mușat (1503m.) – sub Vf. Stogu (1527 m.) – Culmea Hârtan
MARCAJ: cruce roșie LUNGIME: cca. 3km TIMP DE PARCURS: 2 – 2 ½ ore

Traseul nr. 13: Masivul Coza/ Plaiul Cârniturii – Stâna „Vidreni” („Modernă”) – Golul Roibului
MARCAJ: punct roșu LUNGIME: cca. 3 km TIMP DE PARCURS: 1 ½ – 2 ore

Traseul nr. 14: Soveja – Sat Dragosloveni (530 m.) – Șezătoarea Lupilor – Vf. Zboina Neagră (1350 m.)

MARCAJ: cruce- roșie LUNGIME: cca. 10km TIMP DE PARCURS: 4 – 4 ½ ore

Traseul nr. 15: (E8) Lepșa(600 m.) – Pârâul Streiu – DN2L – cabana Zboina Neagră – Pichetul Clăbucului – Pasul Stânișoarei (1260 m.) /La Trei Hotare
MARCAJ: bandă albastră LUNGIME: cca. 25km TIMP DE PARCURS: 8 – 8 ½ ore

Traseul nr. 16: Pârâul Coza- Mioarele – Cascada din Horn
MARCAJ: punct albastru LUNGIME: cca. 2km TIMP DE PARCURS: ½ oră

Traseul nr. 17: Cabanele Giurgiu (1100 m.)– Căbălașu – Muntele Giurgiu – Refugiul Centenar (1450 m.)/ Punctul Frăției Neamului Românesc
MARCAJ: triunghi roșu LUNGIME: cca. 11km TIMP DE PARCURS: 4 – 4 ½ ore

Pentru informații legate traseele turistice, în timp real, apelați Dispeceratul Salvamont Vrancea la numărul de telefon: 0738 40 70 80