În acest caz pulpa bolnavă este eliminată. Medicul introduce o medicație în rădăcină pentru a stimula formarea țesutului dur la vârful rădăcinii. Acest tesut dur constituie o barieră pentru obturația de canal. Din acest moment, pereții canalului radicular nu se vor mai dezvolta, iar dintele poate fi susceptibil la fracturi. De aceea este important ca dintele să fie restaurat permanent și adecvat.

Aceasta procedură încurajează rădăcina să-și continue dezvoltarea în timp ce pulpa se vindecă. Țesutul moale este acoperit cu o medicație pentru a încuraja creșterea. Vârful rădăcinii (apex) va continua să se închidă pe masură ce copilul crește. În schimb, pereții rădăcinii se vor subția. Dacă pulpa se vindecă nu va mai fi necesar un tratament suplimentar. Cu cât rădăcina se maturizează mai mult cu atât cresc șansele de a salva dintele.